By: magic-gigapans
Image: Calin Suteu ⧉
License: Copyright, All Rights Reserved

Uploaded: 23 Jun 2020
Last Updated: 23 Jun 2020

554 megapixels
18,504 x 29,935 pixels
61.7 in X 99.8 in at 300dpi

(EN) At the base of a tall and almost vertical rockface the water that penetrated almost 2.5 km upstream through the Coiba Mare cave system is finally exiting the mountain by the Tăuz karst spring. It is the deepest underwater cave known in Romania, the current explorations extending it at 424 m in lenght and - 85m in depth. The explorations were conducted from 1982 to this day, by teams from Romania, Hungary, Czech Republic and Poland. More at www.speosub.ro (RO) La baza unui perete stâncos ce se îndreaptă aproape vertical către cer, apa care a intrat circa 2.5 km mai la deal prin imensul portal al peşterii Coiba Mare iese in sfârşit la lumină, prin Izbucul Tăuz. Accesul către micul ochi verde de apă este relativ uşor. Din centrul comunei Gârda de Sus se urmează cursul Văii Gârda… până la izbuc. Ce se ascunde sub oglinda apei e o altă poveste… Primele tentative de depăşire a izbucului şi pătrunderea în acest mare sistem de peşteri, din care mai fac parte şi peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică, au fost făcute în 1982, când scufundătorul maghiar Czako Laszlo, sprijinit de Liviu Vălenaş şi Halasi Gábor, reuşeşte să treacă de primul sifon, ajunge într-un clopot de aer şi parcurge şi al doilea sifon până la adâncimea de 47 m. Reuşeşte să mai vadă continuarea până la cota de -55 m. Peştera atinge o lungime scufundată de 105m. Următoarele tentative aparţin unui grup de scufundători cehi, care ating prin Lubomir Benysek adâncimea de 70m, după ce au avut de-a face cu mici îngustări ale galeriei în zona dintre cotele -60 si -70m. Aceasta se întâmpla în anul 1988. În anul 1993, Jean-Jaques Bolanz vizitează România şi se scufundă şi la Tăuz până la adâncimea de 32 m. Cercetările sunt reluate mulţi ani mai târziu, cand polonezii conduşi de Wiktor Bolek preiau iniţiativa cu sprijinul A.S. Sfinx Gârda. La începutul anului 2001, când înca iarna era în toi, au loc primele incursiuni ale polonezilor, soldate cu un record naţional de adâncime, 79.4m atinşi de Bolek. Acesta revine în luna August a aceluiaşi an şi reuşeste să-şi depăşeasca recordul anterior, înaintând până la adâncimea de 85 m, aflată la 250 m de la intrare. Şi peştera continuă. La această adâncime însă se schimbă şi morfologia, galeria lărgindu-se, iar tavanul nu se mai vede… În luna Octombrie 2002 grupul revine, fără Bolek. În condiţii asupra cărora înca se mai pot face speculaţii, Rafał Garsk, un “veteran” al Tăuzului şi conducător al expediţiei, îşi pierde viaţa şi este recuperat câteva zile mai târziu de la adâncimea de 78 m. În aceste condiţii explorările sunt momentan întrerupte. Eforturile sunt reluate în August 2003, cand echipa lui Bolek nu reuşeşte sa depăşească zona deja cunoscută a peşterii. Anul 2004 aduce o altă veste teribilă: Wiktor Bolek, liderul scafandrilor speologi din Polonia, suferă un accident fatal de scufundare. La data de 1 Mai, în timpul unei scufundări de antrenament cu rebreather în Germania, care pregătea revenirea la Tăuz, acesta încetează din viaţă după ce revine cu succes dintr-o scufundare la -70 m şi aştepta pe palierul de decompresie de la -6 m. Cauzele decesului n-au fost elucidate. Cu toate acestea, polonezii nu cedează. În toamna lui 2004 un alt cunoscător al locului, Włodzmierz Symanowski depăşeşte vechiul terminus, şi străbate sala de la -85m, care se înalţă vertiginos. Reuşeşte să urce în hornul scufundat, cu un diametru de 20m, până la circa -50 m. În Ianuarie 2005 Symanovski revine şi reuşeşte sa urce pana la adăncimea de -30m. Depăşirea sifonului pare sa fie aproape. Dar atât de departe… Izbucul Tăuz este în prezent, cu o lungime totală de 424 m şi adâncimea maximă de 85 m, cel mai adânc sifon cunoscut din România. Detalii la www.speosub.ro (Autor: Călin Drăgan, SpeoSub)